Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, declară într-un interviu acordat AGERPRES că este posibil să existe o perspectivă comună cu Pro România în privinţa alegerilor parlamentare, dar că se va discuta despre această “formulă politică cu bătaie mai lungă” după alegerile locale.
Tăriceanu apreciază că ALDE va obţine la alegerile locale din 27 septembrie acelaşi scor de peste 7% ca la scrutinul din 2016.
El vorbeşte în interviu şi despre campania electorală pentru locale, principalele chestiuni care trebuie rezolvate pentru bucureşteni, dar şi despre decizia CCR în cazul conflictului moţiunii de cenzură.
AGERPRES: Cum apreciaţi campania electorală, în contextul în care ea se desfăşoară în condiţii de pandemie?
Călin Popescu-Tăriceanu: Da, şi epidemia de COVID are influenţă asupra campaniei. Am observat că oamenii au o reţinere aş spune firească şi care nu este deloc condamnabilă, după cum şi noi avem o oarecare reţinere de a socializa în mod normal şi natural cu cetăţenii în această perioadă. Acesta este un impediment major. Al doilea impediment va fi în ziua votului, pe 27 septembrie, având în vedere riscurile care sunt destul de ridicate în secţiile de vot, riscuri care afectează şi membrii secţiilor de votare şi votanţii. Şi nu trebuie să uităm că în secţiile de votare – cea mai mare parte se organizează în şcoli – vor veni elevii, nu ştiu cum se va proceda pentru ca să există condiţii de securitate deplină pentru elevii şi profesorii care vor veni a doua zi în şcoală.
Campania este afectată din aceste motive, dar eu am să vă mai adaug încă un element, şi anume este vorba de ciudăţenia acestei campanii care seamănă foarte mult cu campania de la alegerile prezidenţiale: nu există dezbateri între candidaţi. Candidaţii principalelor partide – partidul care este acum la guvernare şi PSD preferă să-şi conserve capitalul politic asigurat de votul politic pe care îl primesc din partea partidelor şi refuză dezbaterile între candidaţi. Vă aduceţi aminte că şi la prezidenţiale s-a întâmplat acelaşi lucru cu preşedintele ales, Iohannis, care nu a vrut să participe la nicio dezbatere electorală. Acest aspect reprezintă, după părerea mea, o atitudine de sfidare a democraţiei din partea acestor candidaţi pentru că democraţia nu înseamnă numai dreptul de a alege şi de a fi ales, dar înseamnă şi dreptul de a alege în cunoştinţă de cauză pentru alegători. Alegătorii trebuie să-i vadă pe candidaţi, să le adreseze întrebări direct sau prin intermediul presei, trebuie să răspundă la o gamă întreagă de probleme unde trebuie văzut cine e mai pregătit, cine are soluţiile cele mai bune. Despre asta este vorba în alegeri, nu de discursuri care se ţin la tăieri de panglici şi inaugurări, cu am văzut astăzi inaugurarea unei mici linii de metrou din Drumul Taberei.
AGERPRES: Cu cine v-aţi dori o astfel de dezbatere?
Călin Popescu-Tăriceanu: Cu oricare din candidaţii care au un minimum de pregătire şi de experienţă în domeniu, pentru că Primăria cere o experienţă administrativă şi managerială pe care nu toţi candidaţii o au, trebuie să vedem lucrul acesta. Şi eu nu cred că Primăria Bucureştiului este locul unde să se facă experimente cu oameni care nu au mai condus în viaţa lor nimic cum este genul lui Nicuşor Dan şi care are vocaţia distrugerii şi nu a construcţiei. A fi primar înseamnă să ai vocaţie de constructor şi cel puţin în această privinţă cred că trecutul meu profesional mă îndreptăţeşte mai mult decât pe oricare din toţi ceilalţi candidaţi. Sunt inginer constructor de profesie, am profesat până în 1992, atât ca inginer constructor în execuţie, cât şi în mediul universitar, mediul academic. Am fost cadru universitar, am lucrat proiectare, cercetare, execuţie, deci ştiu să construiesc şi am lăsat în urma mea lucruri de care sunt mândru.
Toţi bucureştenii care trec prin pasajul subteran de la Bucur Obor sau îşi parchează maşinile în parcajul pe două nivele de la Bucur Obor e bine să ştie că este o lucrare realizată de Călin Popescu-Tăriceanu de la început până la sfârşit – eram tânăr inginer. Înainte am lucrat la staţia de metrou Piaţa Uniri,i de la prima linie de metrou din Bucureşti. Mă uit acum, s-a inaugurat această mică linie de metrou după şase ani de lucrări, noi am realizat pasajul subteran de la Bucur Obor şi parcajele într-un an şi trei luni şi nu aveam utilaje cu productivitatea celor de astăzi. În urmă cu 40 de ani aveam utilaje cu nivelul de productivitate mult mai mic şi cu toate acestea am realizat lucrarea într-un timp record. E inadmisibil ce se întâmplă în Bucureşti şi pe alte şantiere din ţară, dar să ştiţi că acest lucru ţine nu numai de constructor, ci şi de beneficiarul lucrării. Beneficiarul lucrării trebuie să ştie să urmărească lucrarea. Beneficiază bucureştenii, dar cel care a comandat lucrarea este Ministerul Transporturilor. Lipsa de supraveghere a desfăşurării lucrărilor de infrastructură de la noi din ţară, fie că vorbim de metrou, fie că vorbim de autostrăzi duce la nişte termene extraordinar de lungi.
În Bucureşti avem exemple proaste în acest sens: modernizarea porţiunii de drum şoseaua Glucozei care a durat, la fel, peste doi ani de zile. E inadmisibil ca o astfel de lucrare de mică anvergură să dureze atât de mult şi să perturbe traficul bucureştenilor. Concluzia este următoarea: ca primar, mai ales din punctul meu de vedere care am la bază profesia de inginer constructor, nu aş permite ca aceste lucrări să dureze atât şi aş fi săptămânal pe şantier să urmăresc lucrările şi nu numai să le urmăresc, ci să văd care sunt problemele pe care de multe ori constructorii le întâmpină legate de celelalte reţele de utilităţi publice, aprobări şi aşa mai departe care trebuie rezolvate cu rapiditate. Fără implicare şi fără perseverenţă nu se poate realiza nimic. Deci, nu ca Nicuşor Dan care nu vede decât blocarea oricărui proiect şi ceea ce am auzit pe mine m-a intrigat foarte mult. Diverşi dezvoltatori imobiliari care au fost blocaţi de Nicuşor Dan şi care au căzut “la pace”, finanţând diverse ONG-uri care sunt în anturajul lui Nicuşor Dan.
Sursa: Realitatea Din ALDE
